Ce fac comerțul cu centrele comerciale

Comerţul integrat

Ultima actualizare: Sep 23, Scris de Conspecte Team Accesări: 5, Comerţul integrat reprezintă un sistem de organizare a activităţii comerciale, în cadrul căruia întreprinderile cumulează atît funcţiile comerţului cu ridicata, cît şi ale aceluia cu amănuntul. Sistemul respectiv poate îmbrăca diverse forme concrete de materializare: organizarea unor mari magazine, magazine populare, magazine cu sucursale, diverse forme cooperatiste etc.

Meniu de navigare

După natura participanţilor şi a formelor de proprietate, specialiştii structurează sistemul de organizare a comerţului integrat în două mari categorii - forme capitaliste şi forme cooperatiste - fiecare dintre acestea prezentînd, la rîndul lor, structuri proprii, cu trăsături şi forme specifice de organizare. Formele capitaliste ale comerţului integrat Între cele mai importante variante de organizare, în cadrul cărora se pot concretiza formele capitaliste ale comerţului integrat, sunt menţionate, în mod frecvent: marile magazine, magazinele cu sucursale şi magazinele populare.

Marile magazine reprezintă, în ansamblul lor, o formă a comerţului ce fac comerțul cu centrele comerciale amănuntul, în cadrul căruia firmele comerciale dispun de o mare suprafaţă de vînzare accesibilă publicului, oferind în acelaşi local sau în localuri alăturate cvasitotalitatea bunurilor de consum, grupate în raioane, sub formă de sortimente suficient de complete.

În cadrul unor asemenea magazine, vînzarea mărfurilor este însoţită de o serie de servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul unui magazin specializat. Principalele caracteristici ale marilor magazine. În concepţia specialiştilor şi a diverselor foruri internaţionale de organizare a comerţului, marile magazine din ţările civilizate ale lumii se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice, ce ţin de statutul, locul şi rolul unităţilor respective în peisajul comercial.

  • Comerțul cu amănuntul în antichitate[ modificare modificare sursă ] Piețele de desfacere datează din cele mai vechi timpuri.
  • Etymology[ edit ] The word retail comes from the Old French verb tailler, meaning "to cut off, clip, pare, divide in terms of tailoring" c.
  • Он никак не прояснил эту свою достаточно загадочную реплику, а Олвин слишком торопился попасть в Парк, чтобы задавать еще какие-нибудь вопросы.

Într-adevăr, se poate spune că interferenţa produs-serviciu dă profilul activităţii comerciale în cadrul marilor magazine, consumatorii beneficiind de la o perioadă la alta de servicii tot mai numeroase şi tot mai complexe. Pot fi întîlnite între acestea: facilităţile de plată prin intermediul ghişeelor bancare instalate în magazin, consultanţă de specialitate, închirieri de utilaje casnice, adaptări şi reparaţii ale unor astfel de aparate, transportul produsului la domiciliul cumpărătorului, asigurări, tranzacţii imobiliare, birouri de voiaj, agenţii de spectacole, comunicaţii telefonice la mari distanţe, servicii personale, cum ar fi coafura şi frizeriile, servicii de alimentaţie publică, servicii auto etc.

În ceea ce priveşte discounterul german Lidl, acesta preferă să meargă pe terenuri proprii cu magazine independente, aceasta fiind politica germanilor până acum. Profi, pe de altă parte, a mizat pe o reţea de proximitate, astfel că a preferat spaţiile stradale. Mai mult, dat fiind că este o reţea cu acoperire naţională, a mers mult pe localităţi care nu sunt acoperite de alţi jucători şi care nici nu au centre comerciale şi malluri.

La acestea se adaugă unele acţiuni organizate periodic, cum ar fi: prezentările de modă, conferinţele-consultaţii pe diferite teme cosmetică, nutriţie, vestimentaţie, bricolaj, etc. Această trăsătură reprezintă de fapt un principiu al oricărei unităţi comerciale, în cadrul marelui magazin însă, ca urmare a marii suprafeţe de expunere, a metodelor moderne de comercializare a produselor şi a multiplelor servicii pe care le oferă, principiul respectiv se poate realiza pe deplin, clientul ştiindu-se liber, nesolicitat direct şi, mai ales, nepresat de personalul magazinului de a cumpăra "ceva".

El se poate plimba prin magazin neconstrîns material sau psihologic, transformînd actul de cumpărare - dacă acesta intervine - într-o adevărată plăcere. Practica a demonstrat că promovînd un asemenea sistem, cu toate că îşi asumă anumite riscuri, magazinul nu pierde nimic, sistemul respectiv stimulînd vînzările prin creşterea încrederii cumpărătorilor şi sporirea prestigiului magazinului respectiv.

Elemente specifice privind funcţionarea magazinelor mari. După cum s-a arătat anterior, pentru populaţie, marile magazine reprezintă un local al comerţului cu amănuntul care îi pune la dispoziţie o mare diversitate de bunuri şi servicii. Pentru specialişti şi îndeosebi pentru organizatorii şi întreprinzătorii comerciali, un mare magazin este firma care integrează într-adevăr funcţiile comerţului cu ridicata şi cu amănuntul.

Comerţul cu amănuntul se realizează în magazin prin raioanele cu suprafeţe afectate procesului de vînzare, iar comerţul cu ridicata, prin intermediul centralelor sale de cumpărare. Operaţiunile de cumpărare, de achiziţionare a mărfurilor - ca funcţie a comerţului cu ridicata se realizează prin societăţi aparţinînd grupului, respectiv prin "centrale de cumpărare", care se comportă ca grosişti, în relaţiile cu producătorii sau cu alte tipuri de furnizori.

Specialiştii grupului, cumpărători de înaltă profesionalitate şi buni cunoscători ai pieţei, selectează furnizorii şi mărfurile, în strînsă colaborare şi în deplin acord cu responsabilii raioanelor din marele magazin, care au avantajul de a fi în legătură cu cumpărătorii şi de a le cunoaşte astfel toate amănuntele ce caracterizează prezentarea în consum a produselor. Operaţiunile de vînzare a produselor către cumpărători - ca funcţie a comerţului cu amănuntul sunt realizate în unităţi deschise publicului, fiecare raion funcţionînd ca un magazin specializat, cu un şef de raion ce răspunde de alegerea mărfurilor, de comportamentul vînzătorilor şi în unele cazuri - în funcţie de mărimea raionului - de gestiunea bugetului de cheltuieli al raionului respectiv.

Metodele de vînzare utilizate diferă după natura produselor, putînd apărea în principal: vînzări bazate pe preselecţii, ce fac comerțul cu centrele comerciale metodă practicată în cele mai frecvente cazuri şi potrivit căreia produsele sunt pregătite pentru vînzare printr-o structurare prealabilă şi grupate pe clase de calitate, categorii, talii, mărimi etc.

Metoda se aplică îndeosebi la produse alimentare şi la cele de întreţinere;vînzări tradiţionale bazate pe prezenţa vînzătorului, unde să vezi opțiunea grecilor are rolul de animator şi organizator de demonstraţii.

Metoda se foloseşte în cadrul produselor de marcă, al produselor de înfrumuseţare, al bunurilor de folosinţă îndelungată, a căror folosire se bazează pe o anumită tehnicitate, al produselor electrotehnice etc. Această ultimă grupă de metode reprezintă, de fapt, preluarea de către marile magazine a unor funcţii specifice comerţului cu amănuntul specializat pe operaţiuni de comerţ prin corespondenţă.

Aceasta ca urmare a faptului că marele magazin dispune de mari spaţii de pregătire a mărfurilor pentru expediere, dispune de un foarte larg sortiment de mărfuri, dispune de cataloage editate periodic şi de mărci proprii de comercializare a produselor care îl fac cunoscut în rîndul cumpărătorilor şi îl impun simultan şi ca o prestigioasă casă de comenzi.

Prin folosirea, în subsidiar, şi a unor asemenea metode de vînzare, cifra de afaceri a marilor magazine creşte simţitor, unităţile respective putîndu-şi extinde puternic aria geografică în care îşi recrutează cumpărătorii.

Dificultăţi în modul de funcţionare, specifice marilor magazine. Cu toate că, aşa după cum reiese din trăsăturile prezentate şi din modul său de organizare, marele magazin beneficiază de o poziţie privilegiată, asigurîndu-şi cu uşurinţă o clientelă numeroasă şi stabilă, încredere şi persuasiune în cadrul pieţei, el nu este scutit de o serie de greutăţi, care trenează asupra procesului managerial al acestuia.

Pentru a uşura buna înţelegere a problematicii cu care se poate confrunta o asemenea firmă în cadrul pieţei, ansamblul aspectelor respective a fost structurat în două categorii: dificultăţi de ordin intern şi dificultăţi de ordin extern. Dificultăţile de ordin intern rezidă din faptul că marele magazin, beneficiind de un preţ de revenire mai scăzut datorită centralelor ce fac comerțul cu centrele comerciale cumpărare din cadrul grupului, precum şi de posibilităţi mai largi de promovare a unor tehnologii comerciale moderne, el trebuie să compenseze toate acestea printr-o creştere continuă a vînzărilor şi o gestiune riguroasă a personalului folosit, a bazei tehnice şi a mijloacelor financiare.

Or, într-un astfel de magazin, personalul este numeros, cheltuielile de întreţinere a clădirilor, cele de asigurări, pază şi siguranţă, încălzire şi curăţenie sunt foarte ridicate.

Navigation menu

La acestea se adaugă cheltuielile comerciale privind asigurarea prestigiului şi penetrarea în cadrul pieţei iluminatul exterior, asigurarea parcajului, organizarea publicităţii, editarea cataloagelor etc. Dificultăţile provenite din mediul extern sunt mai complexe, atît prin natura, cît şi prin greutatea anticipării lor. În scopul urmăririi fenomenului şi diminuării intensităţii impactului asupra activităţii desfăşurate de marile magazine, specialiştii au realizat o grupare a unor astfel de dificultăţi pe cîteva tipuri mai frecvent întîlnite în cadrul pieţei.

Se aduc astfel în centrul atenţiei următoarele aspecte: crearea a noi tipuri de comerţ cu amănuntul, care concurează direct activitatea marilor magazine; au apărut, în decursul timpului "magazinele populare", vînzările în "discount", "distribuţia directă", "televînzarea" etc. Posibilităţi de adaptare a activităţii marilor magazine la condiţiile actuale ale pieţei.

Marile magazine, reprezentînd firme puternice, cu cifre mari de afaceri, beneficii ridicate şi, ca un corolar al tuturor acestora, cu o mare capacitate de eforturi, sunt capabile să răspundă dificultăţilor cu care se confruntă în cadrul pieţei.

Măsurile strategice şi tactice sunt structurate pe două planuri: gestionar şi clientelă.

opțiune și tranzacții cu opțiuni cum se comportă opțiunile

Pe plan gestionar, se are în vedere o raţionalizare la maximum a canalelor de distribuţie, a cumpărărilor şi achiziţionărilor de mărfuri, a sistemelor de stocaj şi a circuitelor administrative.

În acelaşi timp se acţionează pentru promovarea unui proces managerial adecvat, folosindu-se un personal cu o pregătire corespunzătoare fiecărui centru de responsabilitate, promovîndu-se computerizarea întregii tehnologii comerciale şi a circuitului mărfurilor, precum şi un sistem educaţional al personalului din magazine care să-l apropie de cumpărător, implicîndu-l în însuşi procesul decizional al acestuia. În ceea ce priveşte clientela, problematica este mai completă, acţiunile de adaptare referindu-se atît la remodelarea unor practici tradiţionale marilor magazine, cît şi la introducerea continuă a unor noi metode de prezentare, vînzare şi adjudecare completă a diferitelor mărfuri de către consumatori.

Prima categorie de acţiuni, care se referă la remodelări ale metodelor tradiţionale, are în vedere generalizarea ca principiu de bază a sistemului de preţuri mai scăzute, însoţit de o serie de facilităţi financiare acordate la cumpărare credite, garanţii de credite, dobînzi avantajoase, termene de plată etc. Cea de-a ce fac comerțul cu centrele comerciale categorie de acţiuni, privind relaţiile cu clientela, are în vedere mai multe direcţii de abordare: în primul rînd trebuie ca firmele care gestionează marile magazine să se conecteze direct la cerinţele şi la evoluţia exigenţelor urbanismului comercial, implicîndu-se în satisfacerea acestor exigenţe, printr-o "descentralizare geografică" a activităţii, creînd unităţi similare în noile centre comerciale zonale sau de cartier, pentru a înlătura dificultăţile de acces ale clientelei.

Acestea trebuie să fie magazine de mari dimensiuni - hiper şi supermagazine - care să asigure un sortiment larg de produse, înlăturînd, prin prestigiul de care se bucură şi prin politica de marcă promovată, de unde să obțineți bitcoins eft de "periferizare" a activităţii comerciale şi neîncrederea populaţiei care mai planează asupra unora dintre centrele comerciale zonale sau de cartier; în al doilea rînd, aceleaşi firme trebuie să studieze continuu, pe baze ştiinţifice, nevoile populaţiei şi motivaţiile de cumpărare ale acesteia.

Fenomenul este complex, iar soluţionarea sa are în vedere crearea pe lîngă marile magazine a unor consilii reprezentative ale clientelei, formate atît din asociaţii familiale, cît şi din asociaţii profesionale. Asemenea consilii au menirea de a stabili şi a oferi soluţii de ordin practic unor probleme cum ar fi organizarea activităţii, direcţii de reînnoire a sortimentului etc.

În scopul soluţionării ştiinţifice a unor astfel ce fac comerțul cu centrele comerciale probleme, se apelează şi la institute de cercetări specializate în studierea fenomenelor de piaţă şi a impactului acestora asupra activităţii comerciale; în al treilea rînd, aplicarea unor formule mai noi în însuşi sistemul de funcţionare a marelui magazin, formule care să conducă la atragerea unor noi cumpărători sau să contribuie la creşterea gradului de satisfacere a clientelei existente.

cum să faci bani pe internet 10 pe zi bani pe internet fără investiții 29 911

Între acestea, două s-au impus în mod deosebit, în ultimele două decenii: introducerea în cadrul marelui magazin a unor "raioane concesionate" şi a unor raioane de tip "rack jobbing". Folosirea în sistemul de organizare şi de funcţionare al marilor magazine a raioanelor concesionate are în vedere atragerea unor întreprinzători de înaltă profesionalitate, specializaţi pe un anumit domeniu din cadrul comerţului specializat, care pe baza unui comision asupra cifrei de afaceri îşi desfăşoară activitatea sub marca marelui magazin, beneficiază de baza tehnico- materială a acestuia, precum şi de toate facilităţile oferite de acesta.

În schimb, trebuie să respecte politica comercială promovată de marele magazin, orarul, disciplina de personal etc.

Natura activităţii acestor raioane poate fi foarte variată, de la articole de înfrumuseţare şi ajungînd pînă la produse electronice. Folosirea raioanelor bazate pe sistemul american "rack jobbing" reprezintă, la rîndul său, o altă formulă de modernizare metodologică a activităţii comerciale desfăşurate de marile magazine.

Formula respectivă nu implică închirierea raioanelor respective, ci numai girarea lor, respectiv asumarea, de către specialişti de înalt profesionalism, a responsabilităţilor privind selectarea şi comandarea produselor desfăcute prin raionul respectiv, stabilirea graficelor de aprovizionare a loturilor de marfă, dimensionarea şi structurarea stocurilor, reînnoirea periodică a sortimentului de mărfuri comercializat, determinarea modului de etalare şi prezentare a mărfurilor etc.

Toate activităţile comerciale operative din procesul de vînzare, precum şi gestiunea raioanelor bazate pe sistemul "rack jobbing" se asigură de marele magazin, folosindu-şi personalul propriu. Magazinele cu sucursale sunt cunoscute în practica comercială şi sub denumirea de întreprinderi cu sucursale multiple.

binary options olmp trade demo câștigurile pe internet 18 plus

Prin ambele denumiri sunt desemnate societăţile comerciale care posedă mai multe magazine de vînzare cu amănuntul, prin intermediul cărora societăţile respective distribuie produse alimentare şi nealimentare, care sunt cumpărate în sistemul comerţului cu ridicata sau sunt fabricate chiar de societăţile în cauză. Caracteristicile principale ale sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul în care sunt îmbinate şi realizate cele două funcţii - de comerţ cu ridicata şi de comerţ cu amănuntul - ce le conferă statutul de comerţ integrat.

Specificul realizării funcţiei de comerţ cu ridicata constă în aceea că funcţia respectivă se poate realiza, în cadrul acestui sistem, pe mai multe căi. Astfel, o primă variantă este dată de posibilitatea creării unei "centrale de cumpărare" proprie, prin intermediul căreia, societatea comercială respectivă îşi asigură întreg comerţul cu ridicata.

Este vorba de selectarea furnizorilor, negocierea şi contractarea mărfurilor, precum şi de realizarea întregii logistici comerciale referitoare la preluarea mărfurilor, recepţionarea, depozitarea şi stocarea acestora, transformarea loturilor industriale în partizi comerciali şi pregătirea acestora pentru a fi livrate magazinelor cu amănuntul la reţeaua de care dispune.

Există concepția greșită că mall-urile sunt un rezultat al dezvoltării comerțului în ultimele decenii. În realitate însă, marile centre comerciale există de peste un mileniu, iar centrele comerciale moderne nu fac decât să reia o concepție care exista de mult. Intrarea din Maidan-i Naqş-i Jahan în bazarul din Isfahan Vedere din interiorul bazarului din Isfahan în timpul pauzei de prânz. În perioada când magazinele sunt deschise, aglomeraţia face dificilă fotografierea. Marele Bazar din Ispahan[ modificare modificare sursă ] Cel mai vechi centru comercial din lume care reunește spațiile de vânzare ale mai multor comercianți sub un singur acoperiș, este Marele Bazar din IspahanIran.

O a doua variantă constă în afilierea întreprinderii la una sau mai multe centrale de cumpărare, prin intermediul căreia să-şi poată realiza o parte din atribuţiile funcţiei de comerţ cu ridicata. Apare astfel, în cadrul sistemului respectiv "supercentrala de cumpărare" la care sunt afiliate numeroase societăţi comerciale cu sucursale multiple.

Cum să îți deschizi magazinul și ce magazin este mai bine să deschizi. Cum să îți deschizi magazinul de la zero - instrucțiuni pas cu pas Cum să îți deschizi comerțul. Cum să îți deschizi magazinul de la zero - instrucțiuni pas cu pas Cum să deschizi un magazin alimentar? Ideea deschiderii unui mic magazin alimentar apare adesea ca ideea unei afaceri profitabile într-un orășel sau sat.

În această situaţie, supercentrala de cumpărare tratează problematica comerţului cu ridicata referitoare la relaţiile cu furnizorii selectarea fabricanţilor, negocierea, contractarea, stabilirea graficelor de livrare, mărimea şi structura loturilor, locul de destinaţie etc.

În unele cazuri, pentru anumite probleme, se practică şi sistemul asigurării întregii activităţi de comerţ cu ridicata inclusiv logistica comercială de către supercentralele de cumpărare. În sfîrşit, cea de a treia variantă este dată de posibilitatea realizării prin mijloace proprii a produselor ce formează obiectul comercializării, multe societăţi comerciale din această categorie posedînd uzine care le asigură cea mai mare parte din mărfurile comercializate.

Este vorba în special de produse alimentare, precum şi de o serie de mărfuri nealimentare, cum ar fi produsele de mercerie, cosmetică, menaj şi întreţinere.

Cum să deschizi de la zero un magazin alimentar: instrucțiuni pas cu pas

În acest ultim caz însă societatea discuții despre câștigarea banilor pe internet respectivă trebuie să folosească, în realizarea funcţiei sale de comerţ ce fac comerțul cu centrele comerciale ridicata, şi varianta a doua, respectiv să apeleze la o serie de centrale de cumpărare pentru a-şi asigura completarea sortimentului desfăcut, cu produse pe care nu le poate realiza prin mijloace proprii.

Funcţia de comerţ cu amănuntul se realizează clasic, ca şi în cazul celorlalte tipuri de organizare analizate anterior, prin intermediul magazinelor pe care le posedă ce fac comerțul cu centrele comerciale societate comercială cu sucursale.

în așteptarea trimiterii către localbitcoins strategia de opțiuni este profitabilă

Caracteristic realizării funcţiei de comerţ cu amănuntul, în cadrul întreprinderilor cu sucursale multiple, apare faptul că sortimentul mărfurilor comercializate este format, în principal, din mărfuri alimentare. La acestea se adaugă o serie de sortimente formate din produse nealimentare, cuprinzînd articole de mercerie, tricotaje, produse de menaj şi de întreţinere etc. În ultimii ani, pentru a face faţă concurenţei din cadrul pieţei, şi societăţile comerciale respective au trecut la extinderea treptată a sortimentelor comercializate.

Elemente specifice privind funcţionarea magazinelor cu sucursale. Funcţionarea magazinelor cu sucursale sau ce este rentabilitatea opțiunii întreprinderilor cu sucursale multiple, cum am arătat că se mai numesc, se bazează pe un sistem de funcţionare structurat pe două categorii de componente: serviciile centrale şi sucursalele.

Prima categorie de componente - serviciile centrale - cuprinde în structura sa: direcţia generală, direcţia comercială şi depozitul central. Direcţia generală asigură conceperea, fundamentarea şi aplicarea politicii generale promovată de societatea comercială respectivă. În cadrul coordonatelor de ansamblu ale politicii respective, direcţiei generale îi revin o serie de atribuţii.

Între principalele categorii de atribuţii, mai importante apar: formularea, fundamentarea şi întocmirea planurilor de dezvoltare, pe termen mediu şi lung, ale întregii societăţi, crearea sau definirea magazinelor, determinarea metodelor de vînzare; coordonarea activităţii sucursalelor, modernizarea punctelor de vînzare, recrutarea şi perfecţionarea personalului; cumpărarea mărfurilor necesare în procesul de vînzare realizat în cadrul magazinelor cu amănuntul, prin intermediul centralelor de cumpărare proprii sau prin intermediul super-centralelor de cumpărare la care a aderat societatea respectivă.

Magazin propriu: cum să deschizi de la zero un magazin alimentar

Toate aceste atribuţii sunt extrem de importante, întrucît de modul lor de exercitare şi de măsurile luate în virtutea respectivelor atribuţii depinde succesul sau eşecul întregii reţele de sucursale.

Direcţia comercială studiază piaţa şi selectează furnizorii, ocupîndu-se de asigurarea întregii logistici comerciale a mărfurilor. Într-o accepţiune mai largă, această direcţie reprezintă însăşi întreprinderea cu sucursale multiple.

Direcţia respectivă dispune de sucursale comerciale, fiind asistată, în acelaşi timp, de servicii juridice şi administrative, prin intermediul cărora se ocupă de gestiunea mărfurilor, stocajul, depozitarea şi expedierea acestora, generează cea mai mare parte dintre relaţiile ce fac legătura între centrala de cumpărare şi sucursale, iar, în frecvente cazuri, asigură echipamentul informatic şi implementarea acestuia în tehnologia comercială a sucursalelor.

Depozitul central are rolul de a colecta loturile industriale de mărfuri, a le recepţiona, depozita, transforma în partizi comerciali şi a le pregăti pentru a fi expediate spre magazinele cu amănuntul. Tot prin intermediul depozitului respectiv se asigură realizarea politicii de stocaj stabilită atît pentru întreaga societate comercială, cît şi pentru fiecare sucursală în parte. Cea de-a doua categorie de componente cuprinde sucursalele, care pot fi magazine sau diverse puncte de vînzare.

Componentele respective sunt învestite prin statutul de funcţionare al societăţii cu două mari grupe de atribuţii: gestionarea unităţii şi vînzarea mărfurilor. Atribuţiile legate de realizarea procesului de vînzare au în vedere: vegherea asupra respectării structurii sortimentale stabilite prin politica comercială promovată de societate în cadrul fiecărei sucursale; asigurarea realizării constante a serviciilor comerciale specifice, stabilite de către fiecare sucursală împreună cu direcţia generală a societăţii; promovarea unei discipline de personal, care să faciliteze actul de cumpărare şi de stimulare a vînzărilor; organizarea unor acţiuni individuale, în cadrul fiecărei sucursale, de promovare la locul vînzării etc.

Tendinţe cu privire la adaptarea activităţii întreprinderilor cu sucursale multiple la cerinţele în continuă schimbare ale pieţei. Ca şi în cazurile precedente, atît specialiştii în probleme de organizare comercială, cît şi managerii fiecărei întreprinderi cu sucursale multiple caută noi posibilităţi şi direcţii de perfecţionare, atît ale sistemului respectiv, cît şi ce fac comerțul cu centrele comerciale activităţii desfăşurate de fiecare sucursală, pentru a face faţă luptei de concurenţă ce caracterizează orice economie de piaţă.

Magazinele populare reprezintă întreprinderi sau firme de comerţ, care dispun, în acelaşi local, de raioane multiple, ce vînd, în sistemul autoservirii sau al preselecţiei, un sortiment larg, dar mai puţin profund, de produse, practicînd un nivel mai scăzut al preţurilor şi o gamă restrînsă de servicii comerciale.

Principalele caracteristici pe care le prezintă sistemul magazinelor populare - apărute pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, la sfîrşitul secolului trecut - rezidă din preţurile practicate, serviciile comerciale asigurate şi limitarea sortimentului de mărfuri comercializate la cîteva zeci de mii de articole curente.

Centru comercial

În general se poate spune că magazinul popular seamănă, prin anumite părţi ale activităţii sale, cu marele magazin. Respectiv, ca şi marele magazin, dispune de numeroase raioane de desfacere a mărfurilor în cadrul aceluiaşi local; fiecare dintre raioanele respective îşi ce fac comerțul cu centrele comerciale activităţile la un anumit tip de produse; este la fel de puternic luminat; este vizitat şi solicitat de mari mulţimi de populaţie.

cum să faci bani acasă prin intermediul unui computer lucrăm cu opțiuni

Alături de aceste trăsături, similare cu cele ale marilor magazine, funcţionarea marilor magazine se caracterizează printr-o serie de trăsături proprii. Între acestea, mai ce fac comerțul cu centrele comerciale pentru întreprinzători, apar următoarele: raioanele care comercializează produse alimentare prezintă punctul de atracţie din cadrul fiecărui magazin popular, aceasta întrucît managerii unităţilor respective se străduiesc să fie, în permanenţă, bine aprovizionate şi asortate, iar preţurile - în general mai scăzute faţă de cele practicate de comercianţii independenţi - să corespundă puterii de cumpărare a diferitelor categorii de consumatori ce apelează la serviciile magazinelor respective; raioanele din structura magazinelor populare, altele decît cele alimentare, comercializează o gamă relativ restrînsă de articole curente, sortimentul lor complet acoperind Elemente specifice privind organizarea şi funcţionarea magazinelor populare.

Întregul sistem de funcţionare a magazinelor populare are în vedere o astfel de organizare, care să conducă la costuri reduse, pentru a se asigura realizarea şi menţinerea unor preţuri de servire cît mai scăzute la cumpărarea mărfurilor, iar cheltuielile de exploatare să fie cît mai reduse. Un rol important în cadrul personalului din magazinele populare, revine casierului şi responsabililor de raioane, la care se adaugă cîţiva specialişti în administraţie; suprimarea tuturor cheltuielilor neeconomicoase şi inutile în procesul cum să faci bani în 30 de zile vînzare, cum ar fi cele referitoare la decorul magazinelor, crearea unui mediu ambiant, asigurarea unui confort deosebit, protocol etc.

Sistemul de organizare şi funcţionare, bazat pe cumpărări de masă, reducerea cheltuielilor gestionare, combinat cu o marjă relativ slabă asupra vînzărilor, permite magazinelor populare să ce fac comerțul cu centrele comerciale foarte competitive şi să obţină un mare succes în faţa clientelei potenţiale. Tendinţe în preocupările privind adaptarea activităţii privind magazinele populare la cerinţele pieţei.

Recenzii de opțiuni binare anyopton popular, o unitate care la originea sa avea drept principiu de bază ideea de a se apropia şi de a se ocupa doar de satisfacerea cerinţelor unei clientele modeste, tinde astăzi să atragă prin activitatea desfăşurată, o clientelă cît mai numeroasă, formată din toate categoriile de populaţie. Pentru aceasta, întreprinzătorii şi managerii respectivelor magazine populare şi-au concentrat preocupările pe cîteva direcţii, a căror cunoaştere prezintă un interes deosebit.

Citițiși