Cea mai bună strategie de opțiuni binare eness matrx,

Svetlana Cateriniuc Thesis

Prin jonciunea a trei concepte, conferina invit la reinterpretarea unor noiuni definitorii pentru condiia postmodern; relevana acestei interrelaii se reflect n centralitatea problematicii identitare actualizate n i prin procese de comunicare diverse, reliefate prin metoda comparativ, la nivel lingvistic i literar.

Actualitatea i importana temei abordate.

Repoziionarea comunicrii verbale n contextul imagocentric actual a impus o constelaie interdisciplinar care include: analiza discursului, comparatism, imagologie, pragmatic, semiotic, studii culturale i de gen.

Volumul conine o selecie a comunicrilor prezentate la ediia a VI-a a Conferinei internaionale Comunicare, identitate, comparatism CICCraiova, octombrie Este interesant, desigur, reacia contributorilor la sugestiile tematice ale organizatorilor; constatm c cele trei concepte au stimulat reacii originale, dar i c anumite arii tematice au rmas neilustrate; altele precum discusul juridic i comunicarea virtual au, n comparaie cu ediiile precedente, o pondere nsemnat.

O conferin constituie un revelator al punctelor de interes i un stimul pentru coagularea direciilor de cercetare la un moment dat.

Colecia de 30 de articole a fost structurat n dou pri inegale: prima conine probleme teoretice i studii de caz subsumabile lingvisticii i tiinelor comunicrii; a doua, axat pe binomul identitate-alteritate, este subsumabil imagologiei i comparatismului. Conferina n plen, Sextil Pucariu personalitatea creatorului tiinific i prefigurrile lingvisticii integrale, susinut de Rodica Marian, cercettor tiinific principal I la Institutul de Lingvistic i Teorie Literar Sextil Pucariu din ClujNapoca, este pilduitoare pentru tinerii cercettori.

Personalitatea poliedric a savantului este surprins n dimensiunea ei creativ i vizionar, de anticipare a unor direcii actuale, precum integralismul i cognitivismul.

Dincolo de ntemeierea sau de modernizarea diverselor ramuri ale lingvisticii fonetica, dialectologia, lexicologia, lexicografia etc. Coerena, complexitatea, originalitatea, perenitatea, receptivitatea sunt caliti care se impun n evocarea celui mai nzestrat dintre filologii romni, a 10 crui mare chemare a fost marele dicionar academic, oper neegalat ca mplinire i importan. Evocarea rezultatele strategiilor de opțiune ntregit, n final, cu portretul dasclului strlucitor i cuceritor care a fermecat generaii de studeni, din Cernui i din Cluj, care a creat discipoli de impuntoare inut, care a ntemeiat cea mai vestit coal de lingvistic romneasc.

Este de reinut, din Partea I. Comunicare i tipologie discursiv, preocuparea cercettorilor pentru retorica discursului, ca form specific de comunicare literar, jurnalistic, juridic, tiinific metalingvistic, medical, matematicdidactic, virtual. Tipologia analizei discursive opțiuni exprese n volum privete urmtoarele direcii de cercetare: a Lingvistica textului literar subsumeaz contribuii diverse, de la numele proprii la expresivitatea derivatelor, de la pragmatica instanelor narative la conveniile discursului poetic totalitar.

AdelinaIuliana Iliescu interpreteaz Relaia toponim-antroponim n caracterizarea personajelor lui V. Alecsandri din perspectiv onomastic i stilistic.

Concluziile cercetrii, ntreprinse pe un inventar onomastic impresionant numeric i tipologic, al operei dramatice a lui Alecsandri, intesc valoarea stilistic a simbonimelor toponime literare : ele sunt dependente de context, de enunare i de specia literar creia i se cea mai bună strategie de opțiuni binare eness matrx textul.

Precizarea care se impune este aceea c, n privina toponimiei literare, Alecsandri este, indiscutabil, mai puin creativ. Obiectul Florinei-Maria Bcil n Derivate cu prefixul prea- n lirica lui Traian Dorz l constituie valenele stilistice ale gradului superlativ n poezia unui mistic romn puin cunoscut.

Mai precis, autoarea vizeaz inventarul i valorile expresive ale derivatelor adjective ori substantive cu prefixul prea- utilizate cu referire la numele Fecioarei Maria sau la atribute ale acesteia.

Дальше не проедешь.

Derivatele preacurat, preasfnt, preacinstit i preafericit nu impresioneaz cititorul att prin numrul apariiilor lor n context, ct prin poziia-cheie n anumite combinaii lexicale, n care redau intensitatea maxim. Frecvena derivatelor i investirea lor cu sensuri iconografice induc corolarul teoretic care vizeaz identitatea lingvistic a autorului: studiul lexicului unui poet constituie una dintre modalitile cele mai adecvate pentru a-i nelege crezul artistic, orientrile i filozofia de via, intensitatea cu care percepe lumea, experienele neateptate de tot felul, precum i modul lui specific de a le transpune n imagini poetice.

Constatarea c romancierul Octavian Paler propune structuri narative inedite, avnd ca teme singurtatea i frica, justific opiunea Lavinei Geambei Viaa pe un peron din perspectiva pragmaticii pentru analiza pragmatic. Sunt analizate: inseriile metatextuale, cooperarea cu cititorul, timpul narativ, conveniile tacite.

Comunicarea cu strmoii n poezia lui Lucian Blaga de Augustin Florinel Ilie este o introducere n comunicarea poetic transpersonal, cu o privire special asupra configuraiei ei n lirica lui Lucian Blaga.

Autorul urmrete dinamica a trei 11 componente: comunicarea cu strbunii etnici neamulcomunicarea cu moii colectivitatea satului i comunicarea cu strmoii genealogici ascendenii familialipe care le conexez cu orizontul matricei stilistice romneti.

unde puteți face bani cu mâinile

Regimul comunist ofer materialul poetic pentru o analiz stilistic i, subsidiar, sociologic a poeziei romneti proletcultiste, ntreprins de Daniela Otilia Modoran n Discursul totalitar n poezie.

Dincolo de perioade, subiecte cu opțiuni reale, atitudini, partea original a articolului o constituie analiza clieelor, a limbii de lemn constitutive literaturii n discuie, pus, maniheist, ntre adoratio i imprecatio. Diacronia acestui tip este puin studiat, ndeosebi n manifestrile sale marginale.

Ioana Banaduc, n Observaii privind presa din Banat cu preocupri pedagogicerecupereaz aceast caren, aplecndu-se asupra unui fenomen publicistic specific Banatului, care marcheaz etapa de tranziie spre modernitate a presei pedagogice. Popularizarea tiinei pe baza textelor didactice a presupus clarificarea conceptelor pedagogice; definiiile sunt, observ Ioana Banaduc, cantitativ multe, calitativ diverse, cu predominarea celor descriptive n comparaie cu definiiile explicative i argumentate.

Textul didactic vehiculat prin pres a ntrit convingeri i a mobilizat, confirmndu-i raiunea de a fi.

indicator de bani pentru opțiuni binare

Ca element paratextual de baz, titlul jurnalistic este, n interaciunile comunicaionale, un element care, sintetiznd informaia, dinamizeaz relaia cu cititorul. Analiza tematic, rematic i semiologic a proceselor de metaforizare ntreprins de Elena Opran Consideraii asupra metaforei n titlul jurnalistic relev expresivitatea acestor dispozitive de comunicare. Analiza comparativ a titlurilor selectate dintr-un cotidian romnesc i unul francez a condus la identificarea unor similitudini n privina tehnicilor de construcie i la observaia c metafora este o figur de mediere retoric dominant n construcia titlului de pres.

Svetlana Cateriniuc Thesis

Maria Anca Filip i propune, n Articolul-definiie n Codul de procedur civil, identificarea structurii articolului de lege-definiie, clasarea i raportarea acestuia la diverse tipuri de definiii: cu scop de nregistrare sau recapitulative, de precizare sau delimitare, definiii stipulative, explicite sau implicite.

Autoarea concluzioneaz c, n acest text de lege, abund definiia explicit, fiindc se tinde spre maximum de univocitate semantic. Ca un corolar, Dreptul poate fi considerat o disciplin exact, ntruct terminologia juridic este o terminologie tare.

Minuta n procedura penal. O abordare gramatical de Alina Gioroceanu i Vali tefania Ileana Ni se refer la dispozitivul hotrrii judectoreti penale din perspectiv logico-gramatical: soluia expus n minut decurge cu necesitate 12 din datele reinute n deliberare, centrate pe un nucleu verbal. Verbele care codific soluia au o natur agentiv i cauzativ-factitiv, actul jurisdicional din minut reclamnd ajustarea imediat a faptelor la sentin.

Din punct de vedere semantic, verbele prezente n minuta penal fac parte din clasa verbelor cauzativ-factitive.

Sub aspect gramatical, autoarele rein caracteristicile: nelexicalizarea subiectului, prezena unor grupuri prepoziionale tipice i dubla poziie, relaional i instrumental, a temeiului juridic. O aplicare a teoriei actelor de limbaj, Alina Gioroceanu i Alina Ptru i propun s analizeze pragmatic HJC, prin teoria actelor de limbaj i a contextului n care sunt performate actele ilocuionare.

Taxonomia lui Searle este aplicat suitei de acte de limbaj ce alctuiete acest discurs specific, cu observaia c dei ultimul paragraf al textului pronunat n edin public azi, O alt particularitate a actelor de vorbire din HJC rezid n faptul c angajarea entitii emitente la o aciune se realizeaz nu n situaia tipic a persoanei I, singular, a indicativului prezent, ci n prezena persoanei a III-a singular, sugernd, astfel, ideea unei instane supra-personale i impariale. Aspects rhtoriques dans le discours politique franais de nos jours din perspectiv retoric i comparatist.

cele mai fiabile și dovedite opțiuni binare

Corpusul, format din discursurile candidailor la preedinie din Frana Nicolas Sarkozy i Francois Hollandeconfirm rolul pseudo-argumentrii n conturarea ethosului pre discursiv i n persuadarea afectiv a publicului. Foarte elaborat, articolul expune sistematic bogia artificiilor retorice angajate n eficientizarea manipulativ a discursului politic modern.

Pragmalingvistic, discursul electoral al debutantului este polemic, promisiv, prospectiv; la sfrit de mandat, el este justificativ i confrontativ. Mihaela Secrieru Note privind conceptul de acord sintactic investigheaz definirea, descrierea, clasificarea cantitativ-calitativ a acordului sintactic, din perspectiv gramatical, pragmatic i normativ.

Acordul este n primul rnd o legitate cu finalitate sintactic, fiind singurul mecanism care poate genera o unitate sintactic, prin subordonare i prin ineren.

Identitati discursive volum CIC2013.pdf

Autoarea deceleaz cinci realizri opozitive: acordul total imediat sau mediat, acordul parial analog, acordul minimal, dublul acord simultan i nonacordul. Asupra consoanelor silabice de Ovidiu Drghici i Vlad Preda reconsider conceptul de consoan silabic din perspectiva constrngerilor articulatorii i a trsturilor distinctive ale substanei sonore.

Poziia polemic a autorilor conduce la o concluzie ferm: nu exist o anumit silab n cuvinte dect dac ea poate fi 13 rostit izolat.

cum să trasați o linie de tendință pe o diagramă în

Includerea n inventarul de foneme al aa-ziselor consoane silabice este o complicaie inutil a descrierilor fonologice. Cotitura lingvistic imprimat de opera instruire în schimbul de știri mile Benveniste este prezentat de Beatrice Diana Burcea mile Benveniste i schimbarea paradigmei lingvistice din perspectiva teoriilor enunrii i cea mai bună strategie de opțiuni binare eness matrx subiectivitii limbajului.

Retrospectiv, se apreciaz c brea fcut de savant, n plin structuralism, a deschis dumul pragmaticii integrate. Articolul Corinei Lungu tefan, Niveaux de communication et organisation linguistique du texte, parte dintr-o tem de cercetare privind terminologia medical, privete didactica francezei medicale n textele specializate.

Prin metoda comparativ, autoarea verific premisa c, din perspectiva structurrii lingvistice, limbajul tiinific medical se integreaz n structurile limbii comune; implicit, discursul medical didactic urmeaz aceleai modele. Abordarea comunicaional a societii bazate pe cunoatere aduce n discuie, dincolo de aspectele tehnice, problematici diverse privind comunitile virtuale, implicaiile didactice ale noilor tehnologii de comunicare, prelucrarea hiper textului etc.

Raghad Jawad Ahmed propune, n Learning-based image restoration method for compressed still images in video sequences, o metod nou de restaurare a imaginilor comprimate. Rezultatele experimentale au artat c schema propus deschide expectaii pentru o calitate nalt a imaginilor i a secvenelor video.

Pornind de la o cercetare empiric n instituii de nvmnt precolar i primar, din mediul rural i urban, din judeului Prahova, Raluca Buturoiu Impactul noilor media asupra discursului educaional a considerat interesant studiul modului n care noile media influeneaz procesul instructiv-educativ, n Romnia, n secolul XXI.

Autoarea vizeaz un model discursiv orientativ, aplicat la nivel organizaional, care ar facilita un schimb virtual permanent, n timp real, ntre instituii din aceeai sfer sau din domenii diferite, ca trstur de baz a unei societi care dorete s adere la post modernitate.

ușor de câștigat bani

Fa de entuziasmul pentru noile tehnologii ale educaiei, Aurelia Florea i Cea mai bună strategie de opțiuni binare eness matrx Pltnea Educaia matematica online vs. Cu toate acestea, rolul profesorului n coal rmne decisiv. Ca o concluzie, autorii atenioneaz c pedagogia modern este responsabil de ponderea optim a utilizrii tehnologiilor informatice n procesul didactic.

Articolul lui Stelian Dacian Florea, Singularitatea tehnologic i viitorul umanitii, este o prezentare a personalitii lui Ray Kurzweil futurolog, inventator i antreprenor american. Hypertextualitatea electronic constituie obiectul de studiu al Elenei Ungureanu n Textul fa cu tehnologia. Hypertextul, tehnologia cu cel mai puternic impact n spaiul internetului, probeaz ideea c multe concepte ale lingvisticii textului i informaticii se dezvolt n paralel, independent unul de cellalt.

Deschiderea spre alteritate, nsoind transgresarea granielor comunicrii, presupune contientizarea identitii. Reinem, pentru Partea a II-a.

Citițiși