Modele de teorie a opțiunilor.

Teoria modernă a portofoliilor - Wikipedia

FINANTE Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor Modele de evaluare a optiunilor Inainte de scadenta, orice optiune are cum se creează semnale de tranzacționare pret de piata curs bursier rezultat din echilibrul cerere-oferta pentru acest activ conditional, fn fapt, operatorii iau in calcul sansele de castig din detinerea de optiuni, in raport cu rezultatele detinerii de active-suport.

Interesant este, insa, de a sti daca optiunile sunt corect evaluate de catre operatorii de pe piata financiara, de a sti daca acestea sunt supra-evaluate sau sub-evaluate, pentru a proceda la operatiuni de arbitraj.

modele de teorie a opțiunilor

O alta formula, concurenta si mai generala, a fost propusa de Cox, Ross si Rubinstein Modelul Black and Scholes BS Printr-o fericita coincidenta, primul model complet de evaluare a optiunilor a aparut in acelasi an cu aparitia, la Chicago, a primei piete a optiunilor negociabile.

Modelul BS este cel mai complet, intrucat integreaza cinci factori determinanti ai.

This article's tone or style may not reflect the encyclopedic tone used on Wikipedia.

Daca valorile teoretice C si P sunt diferite de pretul cursul de piata al optiunilor respective, atunci,in mod necesar,r avea loc operatiuni de arbitraj pana la re silirea echilibrului. Determinarea acestei valori teoretice porneste de la determinarea valorii aleatoare intr-un context temporal al unui portofoliu P format din activul-suport si un numar de optiuni echivalente cu activul suport.

C, unde Qs si Qe reprezinta cantitatile de active-suport si, respectiv, de optiuni CALL pentru formarea portofoliului.

modele de teorie a opțiunilor

Acesta este numit portofoliu de acoperire la risc care nu aduce decat un randament minim fara risc Rfca pret al timpului de detinere a acestuia. Coeficientul "delta" A reprezinta variatia pretului unei optiuni rezultata din variatia foarte mica a pretului actiunii suport.

modele de teorie a opțiunilor

Este, de altfel; sensibilitatea primei de cumparare sau de vanzare a unei optiuni la variatia pretului cursului actiunii. Din punct de vedere matematic, "delta" este derivata intai a pretului optiunii, in raport cu pretul actiunii, fn termeni economici, acest coeficient masoara riscul pozitiei portofoliului.

Un coeficient "delta" de 0,60 pentru CALL semnifica faptul ca o vari atie cu 1 leu a pretului activului-suport determina o variatie egala cu 0,60 lei a pretului CALL.

Однако ввиду наших прежних разногласий я пока что остаюсь вне вашего поля зрения. Если я появлюсь лично, обещаете ли вы не пытаться вновь ограничить мои перемещения. Некоторое время никто не произнес ни слова. Интересно, какими мыслями они сейчас обмениваются, подумал Элвин.

Aceasta inseamna, in termeni de risc, ca detinerea unei CALL este echivalenta cu detinerea a 60 de actiuni active-suport. Cum CALL se aplica la de actiuni, prin detinerea a 60 de actiuni, Se aduna coeficientii "delta" ai optiunilor cu coeficientii beta" ai actiunilor, pentru a rezulta un coeficient "beta" net care masoara riscul pozitiei respective a portofoliului.

Black–Scholes model

Un portofoliu perfect acoperit ar trebui sa aiba coeficientul "beta" egal cu 0. Daca acestea se modifica foarte mult, atunci riscul portofoliului se va modifica. Pentru a aprecia riscul asumat de investitor se utilizeaza, mai degraba, coeficientul "gama". Coeficientul "theta" 0 masoara sensibilitatea pretului unei optiuni la o variatie a duratei t.

Modele de evaluare a optiunilor

Este derivata intai a pretului optiunii, in raport cu timpul. Acest coeficient exprima, deci, influenta timpului asupra valorii unei optiuni.

modele de teorie a opțiunilor

Cu cat optiunea se apropie de scadenta, cu atat coeficientul "theta" creste si cu atat valoarea timp a optiunii scade. Coeficientul "vega" masoara sensibilitatea pretului unei optiuni la o variatie a latilitatii cursului actiunii-suport. Este derivata intai a pretului optiunii, in raport cu latilitatea actiunii suport.

Imi schimb masina: baterii, hidrogen sau tot petrol ?!

Cu cat optiunea se apropie de scadenta, cu atat coeficientul "vega" scade. Coeficientii iota si epsilon, mai putin utilizati in gestiunea portofoliului, exprima sensibilitatea pretului unei optiuni, in raport cu variatia ratei de modele de teorie a opțiunilor fara modele de teorie a opțiunilor si, respectiv, variatia pretului de exercitiu.

  • Modele de evaluare a optiunilor : Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
  • Ce este rezistența în tranzacționare
  • Modalități de lucru pentru a face bani

Toti factorii determinanti din modelul BS sunt direct observabili, cu exceptia dispersiei renilitatii activului-suport care poate fi estimata pe baza unei serii de rate de renilitate observate anterior.

Aceste rate trebuie sa fie saptamanale si determinate in baza anuala continua dobanda continua. Aceasta latilitate este considerata sila, in realitate, latilitatea activului-suport nu poate fi independenta de actiunea operatorilor pe piata, de anticiparile lor asupra renilitatilor viitoare.

Teoria modernă a portofoliilor

In ciuda ipotezelor destul de restrictive inclusiv aceasta din urmamodelul BS ramane cel mai utilizat in evaluarea optiunilor si gestiunea portofoliului si cu rezultatele cele mai pertinente. Modelul binomial elaborat de Cox, Ross si Rubinstein La ipoteza de4 piata perfecta se adauga o ipoteza specifica: variatiile preturilor cursurilor de piata ale optiunii si ale activului-suport urmaresc un proces binomial in timp discret si nu continuu ca in modelul BS.

Astfel, in cadrul unei perioade inainte de scadenta, cursul So al activului-suport poate urca, pana la u.

F h şi sunt valori ale distribuţiei normale standard, ele reprezentând probabilităţi ce variază între 0 şi 1. În acest caz   Ct St - X deoarece e-rt ® 1 atunci când t ® 0 iar preţul opţiuni este egal aproape în întregime cu valoarea sa intrinsecă. În acest caz preţul activului suport la scadenţă este cunoscut cu certitudine, iar opţiunea valorează numai preţul acţiunii mai puţin prima plătită. Presupunerea că h ® ¥ este puţin nerealistă, deoarece în realitate h ia valori mai mari decât 3, iar valoarea funcţiei F h va fi foarte apropiată de 1.

So, cu o probabilitate q sau rcate scadea, pana la d. Socu o probabilitate 1 - q. Copyright © : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.

modele de teorie a opțiunilor

Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Citițiși