Practica contractului de optiune, JURIDICE » Pactul de optiune si promisiunea de a contracta in noul Cod civil

practica contractului de optiune

Pactul de optiune si promisiunea de a contracta in noul Cod civil In mod traditional, incheierea unui contract are seminificatia juridica a realizarii acordului de vointa dintre parti, asupra clauzelor acestuia [1], urmare a conjunctiei celor doua elemente constitutive ale oricarei conventii: a  ofertei si acceptarea acesteia, urmand ca efectele drepturile si obligatiile specifice sa se produca de la acest moment cu exceptia cazului cand prin vointa partilor, ori dupa lege, ele se vor produce la un alt moment.

Cu toate acestea,  nimic nu se opune, ba, chiar se recunoaste expresis verbis de lege, ca partile sa poata incheiea intelegeri prealabile contractului asa numite contracte preparatorii [2] prin care se prefigureaza, sau proiecteaza incheierea unui contract in viitor, aceasta, fiind o modalitate juridica, des intalnita in practica,  prin care, desi partile nu incheie contractul proiectat, totusi se leaga juridic intre dansele a-l incheia in viitor, dobandind astfel o certitudine relativa la incheierea acestuia.

Evident, nu poate fi omisa ipoteza in care se emite o simpla oferta de a contracta, caz in practica contractului de optiune aceasta, ca si fizionomie juridica, va ramane un act unilateral. Reglementand partea generala a obligatiilor, respectiv ce a izvoarelor obligationale Cartea a V-a Titlul IIin cuprinsul capitolului I, referitoare la Contract, Noul Cod Civil, cuprinde dispozitii relative atat la pactul de optiune, definit ca fiind, acea conventie prin care una dintre ele rămâne legată de propria declaraţie de voinţă, iar cealaltă să o poată accepta sau refuza, acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă şi produce efectele prevăzute la art.

evaluarea celor mai buni roboți binari

Cat priveste promisiunea de a contracta, dupa cum obligatia de a incheia contractul in viitor a face este asumata numai de una dintre partile contractate, ori, deopotriva de cele doua, suntem in prezenta fie a unei promisiuni unilaterale de a contracta, fie, in practica contractului de optiune celei din urma, in cazul unei promisiuni bilaterale sinalagmatice de a contracta.

Aceasta observatie se impune a fi subliniata, in conditiile in care, pana in prezent, o parte a doctrinei romane [4] si straine [5], prin vocea unor autori de certa autoritate, afirma in mod hotarat ca, promisiunea unilaterala de a contracta —p. Cum insa, dupa cum am aratat, deosebirea intre cele doua operatiuni juridice este in mod idubitabil transata de legiuitor, se impune a observa elemente ce deosebesc si particularizeaza fiecare dintre cele doua acte juridice, marturisind ca riscul de confuziune este destul de pregnant, de vreme ce, atat pactul de optiune, cat si promisiunea unilaterala, sunt contracte, care confera un drept, potestativ beneficiarului acestora, de optiune, respectiv de a decide, ori nu, incheierea contractului previzionat.

A intervenit o problemă.

Insa,in cadrul analizei comparative a celro doua operatiuni,  intereseaza atat tipul obligatia asumata in cazul fiecaruia dintre cele doua, conducand la calificarea naturii juridice a fiecaruia cat si, mecanismul in care, in caz de optiune pozitiva, se va incheia contractul previzionat.

Cat priveste promisiunea unilaterala de  a contracta, aceasta, dupa cum am aratat, naste in sarcina promitentului obligatia de a incheia in viitor contractul, asa incat, in cazul in care, beneficiarul promisiunii se va hotara a incheia contractul, promitentul, va fi tinut sa-si manifeste consimtamatul la incheierea contractului subsecvent, iar in contabilitate simbolică de refuz, obligatia acestuia fiind susceptibila de executare silita indirectacaz in care, practica contractului de optiune suplinind consimtamantul acestuia va pronunta o hotarare care sa tina loc de contract [7].

Din acest fapt, putem califica actul ca avand natura juridica a unui antecontract, respectiv o conventie prin care una dintre parti se obliga sa incheie in viitor un contract al carui continut esential este determinat, fiind o conventie prealabila, diferita de cea previzionata.

Deosebit de acestea, in cazul incheierii unui pact de optiune, promitentul nu se mai angajeaza a incheia in viitor contractul a face ci, deja, in mod actual si anticipat, acesta isi manifesta consimtamatul la incheierea contractului subsecvent, astfel incat, la data la care, si beneficiarul va opta pentru incheierea acestuia, o data cu manifestarea propriei vointe, realizandu-se ipso jure acordul de vointa, contractul fiind considerat incheiat.

Dea altfel, s-a defipt de catre legiuitor ca, manifestarea de vointa astfel exprimata, potrivit art.

Totodata, s-a si sustinut in  doctrina [8] ca un astfel de act ar avea o natura juridica complexa, reunind deopotriva atat o oferta de a contracta cat si, o conventie accesorie in puterea careia beneficiarul devine creditorul unui drept de optiune asupra incheierii sau neincheierii.

Fara a nega justetea tezei potrivit cu care ar avea o natura juridica complexa, totusi, faptul ca se confera dreptul de optiune al beneficiarului nu reprezinta un element de absoluta noutate, inedit, de vreme ce, orice oferta fiind, astfel calificata de legiuitor confera destinatarului acesteia optiunea de a decide daca o va primi ori nu.

vizionare video cu opțiuni binare

Astfel ca, asa dupa cum am aratat, caracterul original si care particularizeaza acest instrument juridic, rezida in aceea ca, elementele ofertei nu sunt stabilite exclusiv de catre ofertant ci, prin acordul partilor.

Iar, pe de alta parte, intereseaza forma pe care trebuie sa o imbrace un astfel de act, aceasta deoarece, daca in cazul pactului de preferinta, legiuitorul a reglementat forma actului ca fiind ceruta de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să îl încheie art. Reglementand un caz particular in care se intalneste un astfel de act, respectiv Pactul de opţiune privind contractul de vânzare, legiuitorul inscrie la art.

cel mai bun schimb bitcoin

De asemenea, la alin. Tot astfel, reglementand  promisiunea practica contractului de optiune vânzare şi promisiunea de cumpărare, Noul Cod Opțional opțiuni binare prevede la art.

Iar, dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. Statescu; C. Teoria Generala a Obligatiilor, Ed. Hamagiu,p. I, Ed. Rosetip. Actamip. Boyer, Promesse de vente, Rep. Dalloz, p.

  1. Luni, 20 maiDosare Juridice - Contracte Noul Cod Civil cuprinde dispozitii speciale referitoare la o categorie contractuala cu un istoric relativ tumultuos in peisajul legislativ romanesc - vanzarea cu optiune de rascumparare.
  2. Câștiguri sigle pe Internet fără investiții

Huet, p. Chirica, op.

  • Comentariile sunt închise pentru Natura Juridică a Opțiunii.
  • Natura Juridică a Opțiunii. Aspecte de Drept Comparat - JMD

Costin, Mircea C. Lumina Lex[8] I.

Citițiși