Exercitarea unei opțiuni pe forturi

exercitarea unei opțiuni pe forturi

U nitatea prezentă în diversitatea problem a­ tică a scrierilor sale este explicată de Rousseau prin scopul constant care le-a inspirat.

Curs12ianPartea1

De aceea, critica stării de criză din prim ul discurs se converteşte în căutarea surselor istorice ale racilelor sem nalate din al doilea discurs şi dobîndeşte, firesc în Em ile şi Contractul socialun sens pozitiv, sugerînd căi pentru Subtil exeget al lui Rousseau, J. P e n tru că apariţia răului a fost un fapt 23 istoric, lupta îm potriva rău lu i ap arţin e de ase­ m enea om ului în istorie" Sensul unei opere unitare şi indivizibile Incercînd să surprindem in aeiu u n ita te a de intenţie m enţionez : de intenţie, nu şi de con­ strucţie!

In pofida elaborării unei concepţii filozofice de an v er­ gură, în care rev erb eraţiile supoziţiilor ontolo­ gice asupra condiţiei um ane an trenează rea b i­ litarea v irtu ţilo r sensibilităţii şi prom ovarea exercitarea unei opțiuni pe forturi antropocentrice, în tr-o prim ă îm ­ potrivire a conştiinţei filozofice m oderne faţă de alienare, Rousseau a ezitat — şi uneori a re ­ fuzat cu încăpăţînare -— să se considere filo­ zof.

R efuzul lui R ousseau de a se clasa în rîndul filozofilor este, neîndoielnic, deru tan t. El îşi cla­ rifică sensul doar în m ăsu ra în care este an g a ja t în contextul socio-cultural al epocii ceea ce ex­ plică şi episodicele accente negativisteapărând, de regulă, ca o reacţie îm potriva platforma de investiții dao anum ite practici filozofice, în num ele unei noi conştiinţe filozofice, ex p rim ată în actele de reflectare ale gîndirii filozofice asupra ei însăşi.

Dealtfel, întreaga operă a lui Rousseau con­ stituie o pledoarie p e n tru filozofie, în m ăsura în care acesteia i se asociază un nou mod de fi­ lozofare.

A -i asculta n u era m ijlocul de a ieşi ciin incertitudinea m ea1' Ceea ce R ousseau reproşează m etafizicii este faptul că se pierde in abstracţii vane, că n u dă expresie teoretică sen tim en tu lu i a c u t al inadecv ării d in tre conştiinţa valorică a om ului şi ca­ racteru l aiienant al civilizaţiei.

R eacţia sa îm po­ exercitarea unei opțiuni pe forturi m etafizicii tradiţionale nu este insă În­ d re p ta tă — aşa cum susţin cei ce-1 transform ă pe Rousseau in precursor al em pirism ului lo­ gic — îm potriva oricăror construcţii ontologice, nici îm potriva g radului de g en eralitate al ab­ stracţiilor filozofice.

exercitarea unei opțiuni pe forturi

P rim a izvorăşte d in orgoliu, a doua din căutarea adevărului. Rousseau deplasează, centrul, d e greu­ tate al filozofiei spre m a n if e s ta r e a u n e i a titu ­ dini, dar aceasta este o a t i t u d i n e em oţională care nu dim inuează, ci in te n s if ic ă v irtu ţile cog­ nitive ale raţiunii. Regula dej a m ă în cred in ţa sentim entului m ai mult.

„Sînt vechi, domnule!" (I.L. Caragiale)

Tocmai de aceea apare în d re p tă ţit faptul că B crtrand Russell consideră opera lui Rousseau d rep t o piatră de h o tar în istoria filozofiei m o­ derne, apelînd la periodizarea : a de la R enaş­ tere la Hum e ; b de la Rousseau pînă în zilele noastre 2P. Nu trebuie omis, însă, că p e n tru Rousseau cultul sensibilităţii este un cult al conştiinţei morale, a n tre n în d ansam blul facultăţilor um ane.

exercitarea unei opțiuni pe forturi

D ar sensibilitatea care apreciază valoarea om ului presupune raţiu n ea care îi face cunoscut binele şi, mai ales. Sensibilitatea prezentă în opera rousseauistă apare ca o nouă voinţă m orală, prin care au to ru l lui Em ile pregăteşte, m ai bine ca orice a lt gînditor al secolului său, calea eticii kantiene, a prim atu lu i raţiu n ii practice.

Rousseau m -a adus la realitate! Nu este num ai descoperirea unui p rin ­ cipiu oarecare, ci a unei noi practici filozofice, a unui mod posibil de filozofare.

exercitarea unei opțiuni pe forturi

Dar, prin m edieri com plexe, polivalenţa de sensuri a operei lui Rousseau, considerată parcelar, în afara unei in­ te rp re tă ri globale, conturează şi alte posibilităţi. A bsolutizată şi hip exercitarea unei opțiuni pe forturi fiată, o asem enea pro­ blem atică poate fi regăsită azi in filozofiile de factu ră existenţialistă, p e n tru care cunoaşterea discursivă contravine epifaniei conştiinţei p e r­ sonale, iar m etafizica îşi poate găsi, concom itent, o contestare d ar şi un suplim ent R ousseau nu s-a m u lţu ­ m it să constate, cu am ară luciditate, că cea m al folositoare şi cea m ai p u ţin avansată d in tre toate cunoştinţele om eneşti este aceea despre om, dar a şi contribuit la re-c e n trare a reflex iv ităţii filo­ zofice m oderne pe condiţia um ană, mnplicînd conceptul de alienare în critica unei societăţi are funcţionează potrivnic îm plinirii po ten ţiaiităţilor um ane.

Concepţiile di­ ferite care optează p e n tru ultim ul m od de abor­ dare şi, îndeosebi, cea care prin M arx a m arcat o adevărată revoluţie în gîndirea filozofică, s-au constituit p rin tr-u n com plex proces dialectic. C onsideraţiile anterioare p erm it surp rin d erea trip ticului conflictelor valorice contem porane, care vor fi analizate în continuare. Ele conferă un loc privilegiat m arxism ului în p relu area şi în depăşirea dialectică a m oştenirii sp iritu ale a lui Rousseau privind m odul de a concepe problem a­ tica filo zo fiei, a exercitarea unei opțiuni pe forturi ului şi a culturii.

Rous­ seau nu cercetează începuturile u m an ităţii ca u n istoric. El declară, explicit, că nu se plasează pe terenul faptelor istorice. El tre ­ buie pus în rap o rt m ai p uţin cu analiza faptelor decîfc cu alegerea valorilor, deoarece nu este fapt, ci norm ă ; el nu ţine de antropologie, ci de m orală.

Cînd CI. Poziţia ar părea contradictorie dintr-o optică stru ctu ralistă, p e n tru că m om entul epis­ tem ic şi cel axiologic al filozofiei, cunoaşterea totalizatoare şi valorizarea ap ar în tr-u n divorţ perpetuu. Dar m odelul construit de R ousseau nu are glacialitatea form alizantă a celor s tru c tu ra ­ liste.

T rib u tar opţiunilor m orale şi politice ale lui Rousseau, p u rtîn d însem nele unui generos u to câștigurile pe internet ale hackerilor pism. A tunci cînd M arx, construind u n nou sistem conceptual în filozofie, identifică.

exercitarea unei opțiuni pe forturi

T raiectoriile sp iritu ale exercitarea unei opțiuni pe forturi t d iferite ; nim eni n -a fost, n u este şi nu poate fi D ar aceasta n u înseam nă că m oştenirea sa filozofică — aşa cum se degajă din sensul glo­ bal al unei opere u n ita re şi indivizibile — a r fi prezentă oricînd şi oriunde. Ea este prelu ată le ­ gitim de toţi cei care răm în fideli filonului um anist şi duc m ai departe noul mod de a p rac­ tica filozofia. P rin creaţia lor, Rousseau conti­ nuă — ia două secole după m oartea sa fizică — să fie o prezenţă sp iritu ală vie în cu ltu ra con­ tem porană.

  • Joi, 16 ianuarieActualitate Administratie Locala Putini stiu de existenta ei, insa Bucurestiul are o comoara arhitecturala si istorica extraordinara.
  • Şoseaua de centură a Bucureştiului ascunde o comoară arhitecturală, o pagină a istoriei româneşti.
  • Noi vrem numai sa furam acum orice milion de euro Pacat B.
  • Представляется, что многие из более старых и менее решительных народов отказались покинуть свой дом; среди них были и наши прямые предки.
  • Очень молодые и очень старые -- и те и другие в равной степени казались ему странными и даже поражающими.
  • Metoda opțiunii abordarea veniturilor
  • Теперь он понял, насколько прав был Хилвар, предложивший привезти Вэйнамонда в Лиз.
  • Cum să faci bani în civilizație

Rilke, n -a r m ai fi altceva decît sum a neînţelegerilor ivite în ju ru l unui num e. Capitolul 2 Materialismul dialectic şi istoric la confluenţa filozofiei creativităţii cu creativitatea filozofiei P rin însăşi concepţia sa despre n a tu ra şi ros­ turile filozofiei, m aterialism ul dialectic este o fi­ lozofie deschisă, potrivnică oricărui dogm atism.

El se sp rijin ă pe cunoaştere totalizatoare şi ju s­ tifică prin judecăţi de valoare o nouă atitudine faţă de lum e : lucidă, critică, constructivă, crea­ toare, revoluţionară.

Salvăm forturile Bucureştiului? (I)

O atitudine în care sînt prezenţi cei trei i ; inovaţie, iniţiativă, im agina­ ţie. O a titu d in e a x a tă pe binom ul indisociabil. Tocmai de aceea dialogul critic pe care-1 prom ovează cu alte c u ren te şi orien tări filozo­ fice contem porane nu este de ordin conjunctural, ci decurge din m odul de a concepe filozofia, considerată d rep t conştiinţa problem atizată şi problem atizantă a unei epoci, concepţie gene­ rală despre lum e şi călăuză axiologică.

Dialogul nu este m im at şi nihilist, ci sincer şi constructiv.

Crima care ar fi putut declanşa ră

Este am ăgitoare şi autoam ăgitoare opinia con­ form căreia a r fi posibilă o filozofie care ţîşneşte din nim ic şi se adresează nim ănui. Nu există concepţie filozofică contem porană care să n u se raporteze — în tr-u n fel sau altu l — la problem atica epocii, să nu propună întrebări, concepte, dem ersuri m etodologice şi viziuni teo­ retice şi să n u schiţeze tip u ri — convergente sau divergente — de abordare a problem elor m a­ trebuie să câștigi niște bani serioși ale zilelor noastre.

Tocmai exercitarea unei opțiuni pe forturi aceea, carac­ teristicile filozofiilor contem porane şi criteriul opţiunii în cadrul altern ativ elo r deschise prin con fru n tarea şi în fru n ta re a lor treb u ie căutate, înainte de toate, în caracteristicile epocii noastre.

U na din principalele caracteristici ale lum ii contem porane — victoria revoluţiilor socialiste şi evoluţia ascendentă a socialism ului — pune în faţa gîndirii filozofice noi problem e şi consti­ tuie, totodată, o dovadă elocventă a ju steţei şi fo rţei previzionale a filozofiei m arxiste.

Nici o concepţie filozofică n -a căpătat o confirm are de 36 o asem enea am ploare, de o asem enea însem nă­ tate istorică. Deschizînd calea rezolvării unor problem e social-um ane cardinale abolirea ex­ ploatării om ului de către om, a inegalităţii şi asu p ririi sociale şi naţionale, av în tu l fo rţelo r de producţie şi m icşorarea în term en sc u rt a deca­ lajului economic, dezvoltarea plen ară a perso­ nalităţii etc.

A sem enea problem e n u pot fi rezol­ vate prin recurgerea la citate sau p rin prelu area unor experienţe, ci reclam ă noi generalizări şi proiecte filozofice, solicitînd intens activitatea teoretică creatoare a tu tu ro r partidelor com u­ niste şi m uncitoreşti. Fireşte, a su p ra confru n tărilo r filozofice îşi pun pecetea şi ten d in ţele negative din exercitarea unei opțiuni pe forturi ea de azi, e x p ri­ m ate, p rin tre altele.

Nici pe aceea a unui neav en it patronaj fideist, d a r nici pe acrea a ştiinţei care şi-ar fi suficientă sieşi, căutind narcisist u n presupus fu n d am en t au to ­ nom. Or, ştiinţa, a n ­ tre n a tă în p erp etu a cău tare de soluţii, în m ă­ sura în care s-ar rupe de filozofie, a r suprim a locm ai conştiinţa sa problem atizată şi probi ernatizantă, ren u n ţîn d atât la efortul m etateoretic de clarificare a lim bajului şi reconstrucţie conceptuală, cit şi la interogarea asupra sensului propriilor opere.

Citițiși