Se caracterizează raportul de independență financiară

CARTA DE LA ROMA Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni CCPEînsărcinat de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei să elaboreze un document de referință privind standardele și principiile europene referitoare la procurori, a convenit asupra următoarelor aspecte : În toate sistemele de drept, procurorii contribuie la asigurarea că statul de drept este garantat, în mod special, prin înfăptuirea unei justiţii echitabile, imparţiale şi eficiente, în toate cazurile și în toate fazele procedurii.

Procurorii acționează în numele societății și în interes public, în scopul respectării și protejării drepturilor și libertăților omului, așa cum sunt cele prevăzute, în special, în Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Rolul și sarcinile procurorilor, atât în domeniul justiției penale, cât și în afara acesteia, ar trebui să fie definite în legislație la cel mai înalt nivel posibil și să fie îndeplinite cu stricta respectare a principiilor și valorilor democratice ale Consiliului Europei.

Independența și autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independența justiției.

CUM AJUNGI INDEPENDENT FINANCIAR PAS CU PAS

Așadar, ar trebui încurajată tendința generală de a întări independența și autonomia efectivă a Ministerului Public. Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor și ar trebui să își îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerințe și presiuni externe, conform principiilor separației puterilor și responsabilității. Procurorii ar trebui să adere la cele mai înalte standarde etice și profesionale și întotdeauna să se comporte în mod se caracterizează raportul de independență financiară și obiectiv.

Așadar, ei ar trebui să facă eforturi pentru a fi și a părea ca sunt independenți și imparțiali, ar trebui să nu se implice în activități politice incompatibile cu principiul imparțialității, nu ar trebui să instrumenteze cazuri în care interesele lor personale sau relațiile lor cu persoanele implicate ar putea compromite imparțialitatea lor deplină. Într-o democrație modernă, transparența în acțiunile procurorilor este esențială.

Ar trebui adoptate și publicate coduri de etică și de conduită profesională, bazate pe standarde internaționale. În exercitarea funcției lor, procurorii ar trebui să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, separația puterilor, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. Ei ar trebui să se concentreze pe deservirea societății și să acorde o atenție particulară situației persoanelor vulnerabile, în special copii și victime.

Procurorii se bucură de dreptul la libera exprimare și de asociere.

  • Războiul de Independență al României - Wikipedia
  • Faza finală a bătăliei de la Plevna Cucerirea redutei de la Grivița de către trupele române Imperiul Rus a concentrat pentru luptele din Balcani
  • Tradus şi revizuit de IER
  • A câștiga mulți bani este ușor
  • În conformitate mandatul acordat de către Comitetul Miniştrilor, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni CCJE a hotărât să elaboreze în un aviz privind specializarea judecătorilor.
  • Atac asupra platformei de tranzacționare Yula
  • Bifați strategia de tranzacționare pentru opțiunile binare
  • Unde să mergi la muncă pentru a câștiga mulți bani

În comunicarea dintre procurori și mass-media ar trebui respectate următoarele principii: prezumția de nevinovăție, dreptul la viața privată și la demnitate, dreptul la informare și libertatea presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, principiul cu privire la  integritatea, eficacitatea și confidențialitatea investigațiilor, precum și principiul transparenței.

Procurorii nu ar trebui să se bucure de imunitate generală, ci de o imunitate funcțională pentru acțiunile îndeplinite cu bună credință în executarea îndatoririlor lor. Procurorii și, dacă este cazul, familiile lor au dreptul de a fi protejați de către Stat în cazul în care siguranța lor personală este amenințată în urma îndeplinirii sarcinilor lor de serviciu. Recrutarea și cariera procurorilor, inclusiv promovarea, mobilitatea, procedurile disciplinare și demiterea lor, ar trebui să fie reglementate prin lege și ar trebui să aibă la bază criterii transparente și obiective, conform unor proceduri imparțiale, excluzând orice discriminare și putând fi supuse unui control independent și imparțial.

Nu există un sistem eficient de urmărire penală și nici încredere publică în Ministerul Public fără un nivel cât mai înalt de competență și integritate profesională. Prin urmare, procurorii ar trebui să beneficieze de formare inițială și continuă adecvată, avându-se în vedere specializarea lor. Organizarea majorității Ministerelor Publice se bazează pe o structură ierarhică. Raporturile dintre diferitele niveluri ierarhice ar trebui să răspundă unei reglementări clare, transparente și echilibrate.

Atribuirea și reatribuirea cazurilor ar trebui să satisfacă exigențele de imparțialitate. Procurorii ar trebui să decidă urmărirea penală a unei persoane având la bază numai probe temeinice, care se consideră în mod rezonabil a fi de încredere și admisibile. Ei ar trebui să refuze utilizarea probelor despre care se crede în mod rezonabil că sunt obținute prin metode ilicite, în special când aceste metode constituie grave încălcări ale drepturilor omului.

Procurorii ar trebui să se asigure că sunt sancționate în mod adecvat persoanele vinovate pentru utilizarea de asemenea metode sau pentru alte încălcări ale legii.

Urmăririle penale ar trebui să fie conduse ferm, dar echitabil.

opțiuni binare pe recenzii binarium

Procurorii contribuie la  activitatea instanțelor de a ajunge la soluții corecte și ar trebui să contribuie la funcționarea efectivă, promptă și eficientă a sistemului de justiție. Pentru a asigura coerența și echitatea în luarea deciziilor discreționare în procesul de urmărire penală și în fața se caracterizează raportul de independență financiară, ar trebui publicate linii directoare clare, în special în ceea ce privește deciziile de a începe sau nu urmărirea penală.

Acolo unde este cazul și în concordanță cu legea, procurorii ar trebui sa ia in considerare alternativele la urmărirea penală. Procurorii ar trebui să dispună de toate mijloacele necesare și adecvate, inclusiv utilizarea noilor tehnologii, pentru exercitarea efectivă a atribuțiilor lor, lucru fundamental în statul de drept. Ministerul Public ar trebui să aibă posibilitatea de a-și evalua nevoile, de a negocia bugetul și de a decide cum să utilizeze, într-o manieră transparentă, fondurile alocate, pentru a-și atinge obiectivele cu celeritate și în condiții de calitate.

În cazul în care Ministerul Public este învestit cu gestionarea resurselor, ar trebui folosite în mod eficient și transparent metode moderne de management, pentru care ar trebui să se asigure pregătirea necesară a procurorilor.

Cooperarea reciprocă și echitabilă este esențială pentru eficacitatea Ministerului Public la nivel național și internațional, atât între diferite parchete, cât și între procurorii aparținând aceluiași parchet. Procurorii ar trebui să trateze cererile de asistență judiciară internațională care le revin în competență cu aceeași diligență ca cea depusă pentru instrumentarea cazurilor naționale și ar trebui să aibă la dispoziție mijloacele necesare, inclusiv pregătirea necesară, pentru a promova și a susține cooperarea judiciară internațională într-un mod veritabil și efectiv.

opțiunea emitentului este capitalul propriu

Recomandarea Rec 19 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei cu privire la rolul organelor de urmărire penală în sistemul de justiție penală, elaborată în urmă cu 14 ani, rămâne un text deosebit de important. În același timp, după anulalte aspecte ale activității Ministerului Public au fost subliniate la nivel european, astfel că nevoia de a actualiza și sintetiza principiile relevante a devenit evidentă.

În acest context, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni CCPEcreat în anul de Comitetul Miniștrilor, a dorit să identifice cele mai importante tendințe în ceea ce privește statutul, atribuțiile și funcționarea Ministerului Public. În ianuarie [1] Comitetul Miniștrilor a însărcinat CCPE să adopte un document de referință privind standardele și principiile europene privind procurorii.

Pentru a realiza această sarcina, CCPE a luat în considerare documentele enumerate în anexa la prezenta notă. Sistemele de drept ale statelor membre sunt caracterizate de o mare diversitate, în special cu privire la rolurile și sarcinile procurorilor.

Cu toate acestea, peste tot ei sunt supuși mereu obligației de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum sunt ele menționate în Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Acest document este destinat instituțiilor publice și puterilor judiciară, executivă și legislativă, precum și practicienilor și cercetătorilor.

D efiniția procurorului 5. Procurorii sunt autoritățile publice care, în numele societății și în interesul public, asigură aplicarea legii acolo unde încălcarea legii este sancționată penal, ținând cont atât de drepturile indivizilor, cât și de necesitatea unui sistem eficace de justiție penală [2].

Unele sisteme juridice naționale pot oferi procurorilor și competențe în afara sistemului de justiție penală [3].

BCE Raport de convergență, iunie 2020

Rolul procurorilor 6. În toate cazurile și în toate etapele procedurii judiciare procurorii contribuie se caracterizează raportul de independență financiară a da asigurări că statul de drept și ordinea publică sunt garantate prin înfăptuirea justiției în mod echitabil, imparțial și efectiv [4]. Este esențial să se asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să robot pentru opțiuni binare abi stabilească garanții adecvate în acest sens.

Ei au îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv. În cazurile penale, procurorii trebuie să ia în considerare consecințele importante pe care un proces penal îl poate avea asupra unui individ, chiar dacă la final acesta este achitat.

De asemenea, ei ar trebui să se asigure că sistemul de justiție acționează site- uri de bani rapid în mai repede și mai eficient posibil și să asiste instanțele în a lua decizii corecte [5].

Într-un sistem în care atât procurorul, cât și judecătorul acționează conform celor mai înalte standarde de integritate și imparțialitate, drepturile omului sunt mai bine protejate decât într-un sistem care se bazează doar pe judecător [6]. Procurorii joacă un rol esențial în statul de drept și buna funcționare a sistemelor de justiție penală.

Procurorii decid dacă este cazul sau nu să inițieze sau să continue urmărirea penală, conduc urmărirea penală în fața unei instanțe independente, imparțiale și stabilite se caracterizează raportul de independență financiară lege, și decid dacă este cazul sau nu să declare cale de atac împotriva deciziilor luate de acea instanță. În unele sisteme de justiție penală procurorii au și alte atribuții.

Ei pot fi chemați să elaboreze și să pună în aplicare se caracterizează raportul de independență financiară penale naționale adaptându-le, dacă este cazul, realităților regionale și localesă conducă, să îndrume sau să supravegheze investigațiile, să se asigure că victimele beneficiază de o asistență efectivă, să decidă cu privire la alternativele la urmărirea penală sau să supravegheze executarea hotărârilor judecătorești [7].

Pentru a asigura coerența și echitatea în luarea deciziilor discreționare în faza de urmărire penală și în cea de judecată, ar trebui publicate linii directoare clare, în special în ceea ce privește deciziile de a începe sau nu urmărirea penală [8]. Chiar și atunci când sistemul nu prevede că procurorii pot lua decizii discreționare, ar trebui ca ei să adopte decizii bazându-se pe linii directoare.

Procurorii trebuie să vegheze că sunt făcute toate investigațiile și anchetele necesare și rezonabile mai înainte de a lua o decizie cu privire la urmărirea penală, și să înceapă urmărirea penală numai atunci când cazul este bazat pe dovezi fiabile și admisibile. Urmărirea penală ar trebui condusă în mod ferm dar echitabil, ținând cont doar de dovezi [9]. Atunci când iau parte la investigarea unei infracțiuni sau exercită autoritate asupra poliției sau asupra altor organe de cercetare penală aflate sub jurisdicția lor, procurorii trebuie să acționeze obiectiv, imparțial și cu profesionalism, și să se asigure că aceste organe de cercetare penală respectă principiile de drept și drepturile fundamentale ale omului [10].

Procurorii ar trebui să ia în considerare interesele martorilor și, atunci când ține de competența lor, să ia sau să promoveze măsuri pentru protejarea vieții acestora, a siguranței și a vieții lor private, sau să se asigure că asemenea măsuri au fost luate. Procurorii ar trebui să țină cont de opiniile și preocupările victimelor atunci când interesele personale ale acestora sunt afectate și să vegheze ca ele să fie informate cu privire la drepturile lor și la evoluția procedurii [11].

Procurorii ar trebui să acorde o atenție deosebită deciziei de a începe sau nu urmărirea penală, să respecte drepturile victimelor, martorilor și suspecților și să permită oricărei persoane afectate de deciziile lor să facă recurs [12]. Procurorii ar trebui să respecte principiul egalității de arme între acuzare și apărare, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, independența instanțelor,  principiul separației puterilor și caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.

Procurorul ar trebui să pună toate dovezile credibile la dispoziția instanței și să dezvăluie față de acuzat toate probele relevante. În unele situații, procurorul poate fi obligat să renunțe la urmărire [13]. Procurorii ar trebui să refuze utilizarea de probe în cazul în care au motive întemeiate să creadă că au fost obținute prin metode ilegale, mai ales atunci când acestea constituie o încălcare gravă a drepturilor omului.

Ei trebuie să se asigure că cei responsabili pentru utilizarea unor astfel de metode sau alte încălcări ale legii sunt sancționați în mod corespunzător [14]. În unele sisteme de drept, o încălcare a drepturilor omului, chiar dacă nu este gravă, este suficientă pentru a respinge astfel de probe. În multe State procurorii au competențe în afara domeniul penal cum ar fi se caracterizează raportul de independență financiară civil, dreptul familiei, dreptul muncii, drept administrativ, dreptul electoral, protecția mediului, drepturile sociale și drepturile persoanelor vulnerabile cum ar fi minorii, persoanele cu handicap și persoanele cu venituri foarte mici [15].

În cazul în care procurorii au astfel de competențe, misiunea lor ar trebui să fie de a reprezenta interesul general sau public, de a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale și de a veghea la respectarea statului de drept [16].

În plus, aceste competențe trebuie să respecte cu strictețe principiile și valorile democratice ale Consiliului Europei. Acțiunile procurorilor care au efecte asupra drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului ar trebui să rămână sub controlul instanțelor competente [19].

Atunci când procurorii au dreptul de a contesta decizia unei instanțe sau a unui organ al administrației publice, trebuie să facă acest lucru prin apel sau printr-o solicitare de control al deciziei.

În cazul litigiilor dintre persoane private, interesul public trebuie apărat sau revendicat în instanță, instanța având ultimul cuvânt [20]. Deciziile relevante ale procurorilor luate în afara sferei justiției penale ar trebui să fie motivate și comunicate persoanelor sau instituțiilor implicate sau care au interese în cauză.

Procurorii ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul și în conformitate cu legea, alternative la urmărirea penală [21]. Acestea ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și intereselor legitime ale suspecților și ale victimelor și să ofere  posibilitatea unei medieri sau conciliere între autor și victimă [22].

Pentru aceasta, procurorii ar trebui să acorde o atenție deosebită naturii și gravității infracțiunii, protecției societății și personalității și antecedentelor infractorului. Pentru a promova echitatea, coerența și eficacitatea acțiunii procurorilor, autoritățile publice competente sunt încurajate să publice norme, linii directoare și criterii clare pentru punerea în aplicare eficientă și corectă a politicii penale privind alternativele la urmărirea penală.

Măsurile alternative nu ar trebui folosite niciodată pentru a eluda normele unui proces echitabil prin impunerea de măsuri unei persoane nevinovate sau care nu a putut fi condamnată din cauza obstacolelor procedurale, cum ar fi prescripția răspunderii penale; aceste măsuri nu ar trebui să se aplice nici atunci când există o îndoială cu privire la discernământul autorului identificat sau cu privire la limitele prejudiciului se caracterizează raportul de independență financiară prin infracțiune.

Având în vedere impactul negativ pe care l-ar putea avea procedurile penale sau de altă natură asupra dezvoltării viitoare a minorilor, procurorii ar trebui, ori de câte ori este posibil și în conformitate cu legea, să ia în considerare alternative la urmărirea penală pentru minorii delincvenți, acolo unde acestea pot oferi un răspuns juridic adecvat pentru infracțiune, ținând seama de interesele victimelor și al publicului larg, precum și de obiectivele sistemului de justiție juvenilă [23].

Procurorii ar trebui să facă tot posibilul să înceapă urmărirea penală împotriva minorilor numai când este strict necesar [24].

este posibil să câștigi niște bani

Statutul procurorilor și garanțiile care le permit să-și exercite funcțiile 3. Independența procurorilor, care este esențială pentru statul de drept, trebuie să fie garantată prin lege la cel mai înalt nivel posibil, într-o manieră similară cu cea a judecătorilor.

Războiul de Independență al României

În țările în care Ministerul Se caracterizează raportul de independență financiară este independent de Guvern, Statul trebuie să ia măsuri efective pentru a se asigura că natura și întinderea independenței parchetelor se stabilesc prin lege [25]. În țările în care Ministerul Public depinde de sau este subordonat Guvernului, ori se bucură de un alt statut decât cel descris mai sus, Statul trebuie să se asigure că natura și întinderea puterilor Guvernului cu privire la parchete sunt, de asemenea, specificate prin lege și că Guvernul își exercită atribuțiile în mod transparent și în conformitate cu tratatele internaționale, legislația națională și portofele bitcoin populare generale de drept [26].

Prin urmare, procurorii ar trebui să ia decizii în mod independent și, în timp ce cooperează cu alte instituții, ar trebui să-și îndeplinească sarcinile în afara oricăror se caracterizează raportul de independență financiară externe sau imixtiuni din partea executivului sau legislativului, în conformitate cu principiile de separație a puterilor și responsabilității [28].

Independența procurorilor nu este o prerogativă sau un privilegiu acordat în interesul procurorilor, ci o garanție pentru o justiție echitabilă, imparțială și eficientă care protejează atât interesele publice, cât și cele private ale persoanelor în cauză.

Statele trebuie să se asigure că procurorii sunt capabili să își îndeplinească îndatoririle fără intimidare, impedimente, hărțuire, ingerințe și că nu sunt supuși în mod injust unui sistem de răspundere civilă, penală sau de altă natură [30].

Procurorii ar trebui să poată, în orice caz și fără nicio obstrucționare, să urmărească penal funcționarii publici care au comis infracțiuni, în mod special infracțiuni de corupție, de abuz de putere și cazuri de încălcarea gravă a drepturilor omului [31]. Procurorii trebuie să fie independenți nu numai față de executiv și legislativ, dar și față de alți actori și instituții, mai ales față de cele din domeniile economie, finanțe și mass-media. Procurorii sunt independenți în colaborarea cu forțele de ordine, instanțele judecătorești și alte organisme.

Citițiși